Dragi colege și colegi,
Dragi studente și studenți,
Dragi membri ai comunității noastre, Universitatea din București,

De câteva zile a început un nou an, ne-am întors la munca de zi cu zi, la rutina și ciclurile noastre anuale. Vă doresc tuturor un An Nou 2019, cu succese și sănătate, cu libertate și prosperitate!

Pentru că acesta este un an electoral, atât la nivel social cât și în Universitatea din București, la noi acasă, vă doresc înțelepciune în decizii, iar instituției noastre, Universității și facultăților ei, un viitor mai bun prin continuarea a ce este bine făcut și prin reformă, pentru a rezolva ce nu merge bine.
Noi, cei care lucrăm sau studiem în UB, suntem norocoși. Avem o instituție imperfectă, desigur, dar cu o cultură sănătoasă, solidă, cu o istorie veche și frumoasă, cu o conducere deschisă, rezonabilă și cu majorități sănătoase, corecte în (aproape) toate forurile de decizie, de la consiliile facultăților la decanate, Rectorat și Senat.
Deși suntem norocoși că facem ceea ce ne place, știu că drama noastră, a celor care funcționăm în universitățile românești, se naște din faptul că noi, profesorii, trebuie să întreprindem simultan activități de predare, cercetare, publicare și, mai ales, administrare în timp ce mulți dintre studenții noștri trebuie să lucreze cu program întreg în timpul studiilor.
Sunt lucruri bune în UB, realizări care ne fac mândri și care trebuie să continue, dar sunt și unele disfuncții, mai ales în zona administrativă care ar trebui remediate. Pentru aceasta, ne dorim o schimbare incrementală și bine planificată.
Trebuie să schimbăm fără să facem revoluții. Revoluțiile sunt întotdeauna riscante generând noi dezechilibre și tensiuni, reformele sunt însă indispensabile în orice organizație modernă.

Și pentru că la început de an există, în unele culturi, obiceiul de a face planuri, de a stabili obiective pentru noul an, „New Year’s resolutions”, iată ce îmi doresc eu pentru UB:

I. Pentru că Universitatea din București este pentru și despre oameni, nu despre bani, criterii sau statistici pentru birocrați și miniștri, mi-aș dori un pachet minimal de drepturi pentru oameni, care să asigure o bază a „cetățeniei academice” pentru membrii comunității academice a UB

1.0. Pentru toți membrii comunității academice (profesori, studenți, personal administrativ)

Acces la condiții de studiu/de muncă de calitate, moderne

Toate spațiile de învățământ și de birouri trebuie să fie renovate și modernizate până în 2027 (cu măsuri urgente până în 2021 și pe termen mediu până în 2024) astfel încât fiecare facultate și fiecare departament să aibă spații corespunzătoare calitativ și cantitativ.

Acces la spații de socializare și de alimentație în spațiul UB

Cel puțin o cancelarie, o mini-bucătărie și un sediu de asociație studențească pentru fiecare facultate (amenajate și dotate decent), pe termen scurt.

Un bufet sau o cantina în fiecare campus/clădire-sediu de facultate. Cantinele trebuie înființate cu finanțare proprie, bufetele pot fi închiriate și administrate privat.

Grădinițe/creșe sau cel puțin câte un spațiu de joacă sub supraveghere pentru copiii mici ai profesorilor și studenților în fiecare campus/clădire mare până în 2023.

Spații în campusuri pentru câinii profesorilor și studenților până în 2027.

Acces la informație

Acces gratuit la mai multe baze de date internaționale și dotarea bibliotecilor cu handbooks, antologii, cărți noi.

Trebuie renegociat cu Biblioteca Centrală Universitară accesul gratuit al profesorilor și studenților UB la resursele sale, cel puțin în bibliotecile-filială organizate în spațiile facultăților noastre. Este absurd ca BCU să încaseze taxe de la noi în spațiile noastre, și pentru acces la cărțile/publicațiile noastre.

Acces gratuit și de calitate la internet în toate spațiile UB (în sistem eduroam), acces la prize de încărcare a telefoanelor în spațiile comune.

1.1. Pentru Studenți

Dreptul la o cazare decentă

Toate căminele UB trebuie complet renovate până în 2027 (program clar, anual, cu prioritate pentru toate cele care au condiții improprii ce vor trebui renovate într-un interval de patru ani).

În paralel, se va constitui un Oficiu pentru colectarea și distribuirea ofertelor de cazare în regim privat (la persoane particulare sau la cămine) – serviciu intermediat de UB.

Recompensarea meritului și compensarea dezavantajelor sociale

Trebuie să avem un sistem mai diversificat și mai precis de burse (i. de excelență, bazate pe merit, ii. sociale, bazate pe compensarea unor dezavantaje sociale clare).

Acces la o educație aplicată, centrată pe piața muncii și acces la piața muncii

Fond anual pentru finanțarea proiectelor privind stagiile de practică pe teren sau de documentare a studenților, pe bază de aplicații simple privind costurile de deplasare, de cazare, de colectare de date etc.

Târguri de joburi și evenimente anuale pentru inserția pe piața muncii pentru studenții UB.

Promovarea cercetării și excelenței în cercetare pentru studenți

Fond pentru organizarea unor sesiuni de concursuri pe teme științifice ale studenților susținute de UB (anual, pentru fiecare facultate). Se vor adăuga resursele UB la cele furnizate deja de Ministerul Educației pentru proiecte studențești.

Un timp liber și o viață studențească de calitate

Un festivalul anual de muzică (numit UBstock sau oricum propun studenții), organizat în aer liber, pe o mare scenă amplasată în Grădina Botanică a UB, cu acces deschis dinspre Complexul Grozăvești.

Casa Universitarilor să devină un adevărat club, un centru cultural cu activități permanente pentru studenți și profesori.

1.2. Pentru cadrele didactice

1.2.1. Pachet minimal pe termen scurt

Acces la conferințe și la resurse pentru cercetare

Finanțarea, din fondurile UB, a participării la o conferință internațională și la una națională în fiecare an.

Constituirea în UB (o variantă ar fi prin ICUB, dar se pot defalca resursele pe facultăți sau pe alte criterii) a unui fond de mini-granturi de cercetare de teren și de prelucrare a datelor, de documentare cu acoperirea cheltuielilor minimale de deplasare, cazare, utilizare de echipamente etc. Scopul este ca aceia care nu au granturi mari de cercetare să-și poată culege și prelucra informații și date de cercetare (pentru documentare, fotografii, filmări, colectare de eșantioane/mostre, aplicare de chestionare, interviuri, experimente, cercetări exploratorii).

Standarde minimale pentru condițiile de muncă

Acces la un dulap cu cheie, plasat în spațiul sediului în care are loc activitatea de predare, pentru fiecare cadru didactic titular care nu are birou în facultate (și pentru profesorii asociați, în limita posibilităților).

Cel puțin o cancelarie și o bucătărie pentru angajați, în fiecare facultate.

Facilitarea publicării și diseminării rezultatelor cercetării

Acces la servicii de sprijin și susținere (traducere, proofreading, editare, consiliere) asigurate de UB, prin ICUB, în vederea publicării în reviste cu circulație internațională. Alocarea unui buget pentru publicarea în acces deschis.

Definitivarea unei platforme cu bază de date și depozit online cu rezultatele cercetării și profilul cercetătorilor pentru a înlesni circulația ideilor și colaborarea interdisciplinară. Orientarea resurselor editoriale ale UB către intrarea în fluxurile internaționale de articole și cărți.

Recunoașterea și premierea meritelor

Premiile Senatului trebuie continuate și chiar extinse la nivel de facultate, cu sprijin de la Rectorat și Senat.

Suport pentru o viață mai bună

Pachet de asigurări de sănătate gratuite care să acopere analize minimale anuale (e.g. analize de sânge, analize oftalmologice și altele ce vor fi negociate), asigurate de un centru medical de calitate, nu doar analize de tensiune arterială și altele nesemnificative furnizate la sediul facultății prin medicina muncii.

Acces gratuit sau subvenționat la facilitățile de sport ale UB (terenuri/săli de sport, săli de fitness, un viitor bazin de înot), atât pentru angajați, cât și pentru copiii acestora.

1.2.2. Pachet minimal pe termen mediu și lung

Birou personal (e.g. masă, rafturi, dulap etc.) și un computer personal pentru fiecare cadru didactic (termen: 2027, cu un procent de acoperire a titularilor de minimum 50% până în 2024).

Pachet general de servicii și asigurări de sănătate anuale și multianuale.

Pachete de vacanță cu cazare gratuită timp de o săptămână la Casa de oaspeți din Sinaia și alte spații ale UB, oferite pentru cele mai merituoase 50 de cadre didactice titulare, și pachete de weekend cu două nopți de cazare gratuite, oferite pentru alți 100 de angajați/an, începând din 2020. Dublarea numărului până în 2024 și triplarea lui până în 2027.

1.3. Pentru personalul administrativ

Diferențierea recompenselor și promovarea meritului în recompensarea performanței.

Includerea, între Premiile Senatului, a unor premii pentru personalul administrativ (un exemplu ar putea fi premiul pentru cea mai bună inovație – metodă, procedură sau program etc. – introdusă în administrație de un angajat).

Măriri de salariu și gradații de merit acordate pe criterii explicite de performanță, anunțate anterior și publicate sub formă de metodologie.

Servicii de sănătate similare celor oferite cadrelor didactice.

Pachete de vacanță, similare celor oferite cadrelor didactice, pentru un număr egal de persoane din rândul personalului administrativ (didactic auxiliar și nedidactic).

Desigur, toate aceste drepturi trebuie să fie însoțite și de o serie de obligații. Cetățenia universitară implică și responsabilități sau îndatoriri. Cine primește finanțare pentru o conferință trebuie să fie acceptat și să prezinte o lucrare la acea conferință; cine beneficiază de cămine bune trebuie să le mențină și să suporte costurile eventualelor deteriorări; cine beneficiază de un proiect finanțat trebuie să aibă criterii de performanță și să prezinte un raport privind îndeplinirea lor pentru a fi evaluat.
Monitorizarea și evaluarea uneori nu există și alteori sunt deficitare. De aceea ele trebuie redefinite și reconcepute, printr-o activitate colegială de clarificare.

II. Reforma în administrație

Problema principală a tuturor membrilor comunității noastre, conform barometrelor de opinie dar și celor experimentate de fiecare dintre noi, este birocrația. Ea ne mănâncă timp și nu rezolvă eficient problemele. Un cadru didactic, de exemplu, trebuie să facă simultan predare (mult mai multe ore decât un coleg din Europa de vest), cercetare (fără resurse prea multe, din păcate) și pregătirea articolelor pentru publicare, pentru că totul este bazat pe criterii și punctaje. În plus, noi trebuie să facem activități administrative pe care, în universitățile din Europa și SUA, le face personalul de suport: orar, state de funcții, regulamente, metodologii, deconturi, raportări etc. În aceste condiții, birocrația și disfuncțiile din administrație ne „dor” și mai mult. Reforma (nu revoluția!) administrației UB devine, astfel, esențială pentru calitatea vieții oamenilor din organizația noastră.

Ce cred eu că ar trebui făcut pentru o administrație eficientă în UB:

2.1. Ghișeu unic pentru toate problemele administrative

Fiecare trebuie să se adreseze unui singur funcționar cu orice solicitare administrativă, iar acesta trebuie să-l consilieze și apoi să-i direcționeze cererea sau dosarul până acestea sunt rezolvate. Nu este normal ca profesorii sau studenții „să plimbe hârtiile” prin ghișee și birouri, aceasta este responsabilitatea administrației. Desigur, pentru a corecta acest fapt, serviciile administrative trebuie reorganizate. Dar dacă primării sau alte instituții ale statului au putut înființa un ghișeu unic funcțional, de ce o instituție mai dinamică, o universitate, nu ar putea face asta?

2.2. Tehnologizare și digitalizare („mașini în loc de oameni pentru activități mecanice și repetitive”)

Unele servicii și departamente administrative ale UB sunt în secolul 21, dar altele au rămas cu un secol în urmă.

Exemplul 1: Zeci de angajați ai Grădinii Botanice ar putea fi înlocuiți, în mare parte, de utilaje de tuns iarba, de tăiat copacii, de irigat, de deszăpezit etc. Costurile anuale cu salariul unui singur angajat plătit cu salariul minimum pe economie sunt de aproximativ 25.000 lei. Pentru 25 de angajați care pot fi disponibilizați sunt 625.000 de lei. Cu o astfel de sumă pentru investiții se pot achiziționa utilaje care să ușureze munca și să-i facă eficienți pe ceilalți 25 de angajați ramași. Desigur, primii 25 nu trebuie trimiși în șomaj. Ei pot deveni paznici chiar la Grădina Botanică și pot să înlocuiască sumele mari cheltuite pentru serviciile de pază achiziționate de UB de la firme private de pază.

Exemplul 2: De ce trebuie să plătim o armată de portari pentru fiecare cămin din Complexul Grozăvești? Cu banii economisiți se pot instala camere la intrarea în cămin, care va avea acces cu cartelă și portari care urmăresc camerele și barierele la cele două intrări în Complex. Soluția a fost deja implementată cu succes în alte campusuri din țară.

2.3. E-administrație

De ce totul trebuie făcut manual, printat și face-to-face în UB? De ce mii și mii de studenți încă plătesc căminul în numerar și obțin chitanțe scrise de mână? De ce nu pot plăti online, iar administratorii să se ocupe de problemele reale ale căminelor?

Estonia, o țară mică, a ajuns atât de departe cu digitalizarea serviciilor încât trebuie să semnezi hârtii doar la căsătorie, divorț sau la vânzarea unei proprietăți. Noi, de ce nu am face mai multă administrație electronică economisind timp pentru profesori și studenți, și bani de salarii pentru angajați care pot face altceva, cu adevărat util?
În același timp, un sistem de backup atât pentru arhive cât și pentru persoanele cheie din administrație este esențial. Universitatea este foarte vulnerabilă, depinde de firmele care îi furnizează programe de calculator, depinde de persoanele-cheie din administrație care dețin accesul la bazele de date și care nu au un sistem de preluare a sarcinilor în situații critice. Exemplul dificultăților generate de indisponibilitatea directorului general economic este edificator. El se poate repeta în cazul indisponibilității altor persoane precum administratori-șefi, secretari-șefi, directori etc.

2.4. Descentralizarea și reorganizarea administrației pe criterii geografice și funcționale (administrația aproape de oameni și de problemele lor)

Subsidiaritatea este un principiu bun care trebuie aplicat și mai mult. Așa cum secretariatele sunt arondate facultaților și există doar un secretariat general la Rectorat, multe (nu toate!) dintre celelalte departamente mari administrative (e.g. Resurse umane, Contabilitate, Achiziții etc.) pot avea structuri centrale și oameni calificați în clădirile mari ale UB, aproape de facultăți, de oameni, de problemele lor. Desigur, pentru unele servicii o bună parte din personal sau chiar toată activitatea (e.g. cea juridică) trebuie să rămână la Rectorat. Dar de ce, de exemplu, serviciile pentru studenți trebuie să fie în Rectorat și nu în Grozăvești sau Panduri, să dau doar două cazuri, aproape de studenți? Știu că este greu de înțeles și de acceptat, pentru că ne-am obișnuit așa: directorii și funcționarii stau în birouri centrale și toată „suflarea universității” vine la ei ca într-un pelerinaj ritualic. Această stare de fapt trebuie schimbată rapid.

2.5. Resursele comune trebuie administrate mai eficient și echitabil

Spațiile de învățământ au fost și sunt asociate tradițional cu facultăți, cu departamente, cu programe de studii și cu persoane. Împărțirea aceasta este adecvată până la un punct. Deși criza de spațiu este aproape generală și poate fi rezolvată doar pe termen lung, uneori resursele rare, precum laboratoare sau birourile, sunt administrate individual, particular, închise cu cheie și cu gratii, cu alte cuvinte, sunt utilizate suboptimal. Spațiile arondate facultăților trebuie să rămână la acestea, dar, până la rezolvarea crizei spațiului prin finalizarea renovărilor și construcția unor noi clădiri, o revizuire a spațiilor neutilizate sau subutilizate este necesară.
În privința locurilor în cămine, situația este inversă: ar fi mai bine ca facultățile medii și mari să aibă studenții grupați în mai mare măsură pe etaje întregi, decât să aibă alocate fragmentat, discontinuu, camerele. Astfel, facultățile împreună cu asociațiile lor de studenți s-ar putea implica mai mult în renovarea și menținerea în condiții bune a propriilor spații de cazare de care ar fi direct interesate.

2.6. Preluarea responsabilității investițiilor la nivel central

Investițiile în spații de învățământ dar și în laboratoare și facilități de cercetare trebuie finanțate de UB, nu pot fi lăsate în grija facultăților sau a centrelor de cercetare care nu au destule resurse pentru astfel de investiții.
Universitatea a neglijat infrastructura facultăților de științe (în special Chimie și Fizică) și pe cea a unor facultăți umaniste (e.g. Limbi străine). Spațiile de învățământ, laboratoarele sunt nerenovate, slab dotate, neadecvate. Solidaritatea dar și pragmatismul sunt motivele pentru care trebuie investiți atât bani publici, cât și din fondurile proprii UB pentru a schimba situația și a crea condiții moderne de studiu și de cercetare.

2.7. Transferul responsabilităților administrative de la cadrele didactice la personalul administrativ

Fiecare categorie de membri ai comunității academice trebuie să facă activitățile pentru care a fost angajat: cadrele didactice și cercetătorii să facă cercetare/ predare, studenții școală, practică și activități de timp liber, managementul să facă management, iar administrația să facă administrație. Nu este normal ca profesorii sau studenții să facă admiterea, orarul, statele de plată, prezențele, achizițiile, deconturile etc. Trebuie să redistribuim personalul administrativ pentru a deveni personal de suport, să-l instruim și să preia toate aceste activități pentru ca profesorii să se ocupe de predare și de cercetare.

2.8. Mai puțini șefi din administrație în birouri, mai mulți pe teren, aproape de problemele reale

Prea mulți angajați ai serviciilor administrative, inclusiv mulți manageri, stau în birouri în sediul central, departe de problemele reale și de soluții. Ei așteaptă ca profesorii și studenții să vină la ei, la sediul central și să le semnaleze probleme și soluții. Trebuie ieșit din birouri și mers pe teren. Astfel, acolo, se vor găsi soluții mai bune și se va putea acționa preventiv.

2.9. Mai multă responsabilitate față de bugetul Universității

Fără să acuz de rea-voință, fără să spun că ar exista ilegalități, cred că unii dintre angajații Universității nu înțeleg că resursele Universității sunt limitate și nu acordă importanță cheltuirii acestora. Auzim frecvent expresiile „să ne dea Universitatea bani!”, „să se facă din veniturile Universității!”, exemplificări ale faptului că Universitatea este văzută de mulți ca un rezervor nelimitat din care se poate lua oricât pentru că ea are bani (așa cum și Statul este privit de mulți dintre români). Alții știu că resursele sunt limitate, dar vor să-și ia din ele o parte cât mai mare pentru că sunt resurse comune. Ca în cazul oricărui rezervor la care sunt multe robinete și mai mulți consumatori care au acces la ele, resursele comune negestionate atent se epuizează. Când vom ajunge să chibzuim resursele Universității cu aceeași grijă cu care ne chibzuim bugetele proprii sau de familie vom eficientiza cheltuirea bugetului nostru comun.

III. Despre managementul și cultura universității. Despre importanța Universității pentru societate

3.1. Să valorificăm mai bine numeroasele avantaje competitive ale Universității

Iată câteva exemple:

3.1.1. Valorificarea mai bună a excelenței în cercetare (cercetători, centre etc.) sub formă de publicații, brevete și inițiative de tip start-up

Biroul suport pentru susținerea publicării și diseminării cercetării. Trebuie să înființăm un sistem de suport pentru cadrele didactice pentru a publica mai mult și în reviste mai bune, și pentru a face publicațiile noastre mai vizibile prin citări: să le asigurăm facilități de traducere, proofreading, editare, echipă de suport pentru a pune în spațiul virtual articolele și cărțile (repository online), digitalizare, consiliere în accesarea revistelor (consilierea în publicare).

Trebuie să sprijinim mai mult inițiativele de tip start-up unde suntem în urma altor competitori.

3.1.2. Valorificarea excelenței în predare a profesorilor din Universitate

Trebuie să sprijinim printr-un program distinct dezvoltarea metodelor moderne de predare (filme, prezentări moderne etc.).

În paralel, trebuie să înființăm un centru de training și consultanță pentru a facilita accesul la activități de training și de consultanță (plătite) pentru profesorii și cercetătorii din UB care acum oferă training sau consultanță prin diverse firme, asociații sau în mod individual. Asocierea inteligentă a brandului Universitatea din București cu brandurile individuale ale experților din interiorul universității va putea fi în avantajul tuturor.

3.1.3. Valorificarea mai bună a calității studenților noștri

Avem cei mai buni studenți și absolvenți care sunt sau vor deveni cei mai buni angajați pentru companiile din foarte multe domenii. Foarte multe companii medii și mari sunt interesate să comunice cu studenții noștri și să-i angajeze. Avem acest avantaj în relația cu piața muncii și nu îl folosim suficient pentru a obține sponsorizări, donații, stagii de practică sau alte forme de suport.

3.1.4. Valorificarea absolvenților noștri care ocupă funcții extrem de onorabile și gestionează resurse uriașe cu care pot sprijini Universitatea

Un serviciu eficient de fundraising și o comunicare mai bună cu alumni sunt indispensabile în viitor.

3.1.5. Valorificarea diversității și unicității universității

Diversitatea Universității este un avantaj pe care nu îl are niciunul dintre competitorii noștri din București. În afară de medicină (pe care UB a pierdut-o în trecut prin decizii administrative), arhitectură, agronomie și arte oferim aproape toate tipurile de specializări de la științe exacte sau științele vieții și pământului, la științe sociale și umaniste, de administrarea afacerilor la teologii și la inginerii de mai multe feluri. Suntem principala universitate care are absolvenți pentru unele programe (e.g. geologie, antropologie) și chiar singura universitate din țară care oferă anumite programe precum multe limbi străine rare studiate doar la noi, la FLLS. Toate instituțiile publice importante care au nevoie de specialiști în limbi străine rare și toate companiile multinaționale se bat pentru acești absolvenți ai noștri. Ca unic furnizor al unor resurse umane și principal furnizor al altora avem un avantaj competitiv pe care l-am putea valorifica mai bine pe viitor.

3.1.6. Valorificarea contextului geografic, a amplasării în București, cea mai mare piață a muncii din România

Universitatea funcționează într-un un oraș cu un buget public de 2 miliarde de Euro/an în care se află sediul instituțiilor centrale ale României. Regiunea București-Ilfov are o valoare a PIB-lui/capita peste media UE și de 2-4 ori mai mare decât a oricărei alte regiuni din România. Trebuie să atragem mai multe resurse atât din colaborarea cu instituțiile publice (care este aproape inexistentă) cât și din proiecte și colaborări cu instituțiile private din proximitate.

3.1.7. Valorificarea mai bună a proprietăților Universității

Dacă am face o hartă pe care să evidențiem clădirile din București ale Universității (precum hărțile turistice) am vedea că Universitatea deține în proprietate părți importante din zona centrală a Bucureștilor: clădirile din Regina Elisabeta, de la Izvor-Schitu Măgureanu 1, clădiri noi și vechi din Panduri, Palatul Facultății de Drept, clădirile facultăților de Biologie, Sociologie, Geologie și Geofizică, Chimie, Stiințe Politice, clădirea din strada Transilvaniei (cu Institutul Confucius) plus Grădina botanică, Casa Universitarilor, complexul Grozăvești, celelalte cămine din București, apartamentele de protocol din București. La aceste proprietăți se adaugă complexul Facultății de Fizică de la Măgurele, Spațiile de studii și cercetare, 5 cămine și o fostă cantină aflată în ruină, un complex cu un potențial enorm, insuficient utilizat și facilitățile Universității din țară, de la Sinaia, Orșova, Hațeg etc.

Este adevărat că multe sunt vechi și necesită investiții pentru consolidare și renovare. Totuși, toate acestea pot fi mult mai bine valorificate pentru a promova brandul Universității dar și pentru a obține bani prin închiriere și prin organizare de evenimente. Imaginați-vă ce impact vizual ar avea steagurile și sigla Universității vizibile pe toate aceste clădiri precum sunt cele ale New York University (NYU) prin tot orașul New York!

Să promovăm valorile, cultura universității și să-i întărim imaginea publică!

Cultura Universității este puternică, impregnată de valori solide precum adevărul, libertatea, dreptatea socială, promovarea meritului; ele au supraviețuit perioadei comuniste, dar sunt contrastante cu valorile promovate de părți ale societății românești actuale precum o bună parte din clasa politică, o parte din mass media și chiar mulți dintre ceilalți cetățeni.

La fel ca în trecut, în alte perioade grele din istoria României, studenții și profesorii noștri sunt cei care au fost în primele rânduri la mișcările de protest din 1989, 1990, ca și la cele mai recente din ultimii ani. Mișcările de stradă sunt puternic asociate cu Piața Universității (noastre) și cu balconul Universității care trebuie să rămână spații-simbol ale libertății de exprimare.

Cu sau fără continuitate instituțională directă, nemijlocită (lăsăm istoricii să se pronunțe), continuitatea geografică dintre Academia Domnească înființată de Constantin Brâncoveanu în 1694 și Universitatea înființată în 1864 este dovedită de faptul că zidurile Academiei domnești Sfântu Sava sunt la propriu la temelia zidurilor clădirii noastre centrale din Bulevardul Regina Elisabeta. Chiar dacă deocamdată sunt acoperite pentru a fi conservate, aceste ruine, ca și alte elemente-simbol precum celebrul Balcon al Universității din care s-a vorbit la toate manifestațiile de stradă din perioada Revoluției sau sintagma „fenomenul Piața Universității” (nu a Politehnicii, nu a ASE, nu a Agronomiei!) pot și trebuie să fie mai bine valorificate și legate de brandul Universității. Când se vor finaliza de renovat și de construit alte clădiri și criza de spațiu în Universitate se va fi sfârșit, actualul Muzeu al Universității găzduit în clădirea Rectoratului va trebui reamplasat (fără să fie afectate spațiile de învățământ) în câteva spații din clădirea noastră centrală pentru ca traseul de vizită să includă și ruinele Academiei Domnești, „Balconul” Universității și superba Sală de lectură a Facultății de Litere. Specialiștii mi-au spus că ar fi de mare interes și ar putea aduce și fonduri, nu doar câștiguri de imagine, un Tur istoric cu bicicleta pe la toate spațiile importante ale Universității organizat, desigur, de ghizi formați de noi într-un program intern. Ce locuri mai bune pentru studenții la istorie sau la turism să facă practică sub coordonarea unor profesori decât un muzeu propriu sau organizarea unor tururi prin București?

Sunt și alte modalități de valorificare publică a imaginii Universității folosind resursele noastre umane foarte valoroase. La sediul din Panduri al Facultății de Sociologie s-a constituit, la inițiativa mea, un Call-center care a fost dotat cu aparatură tehnică dintr-o sponsorizare și în care se pot face sondaje de opinie prin telefon. Scopul lui este multiplu: de a furniza un laborator de practică pentru studenții la sociologie, de a produce, la prețuri minime, date de cercetare pentru cercetători și de a aduce în societate informații credibile, neviciate de interese politice sau economice. Desigur, toate acestea pe teme sociale, culturale dar fără implicare în sondaje politice, electorale, care ar putea aduce Universității acuzații de partizanat. Centrul a testat deja aparatura într-un sondaj de calibrare și va lansa în acest an primele cercetări care să fie făcute publice sub forma unui barometru de opinie publică pe teme de interes social (pe care să-l facă public anual sau bi-anual).

Zilnic sunt organizate în Universitate evenimente de interes public care se petrec și trec necunoscute publicului larg. Realizările științifice și culturale de mare valoare ale membrilor comunității noastre academice sunt cel mai adesea ignorate de media centrală care, în schimb, invită în propriile studiouri personalități din UB care să vorbească despre temele alese de jurnaliști, unii dintre ei profesori sau absolvenți ai UB. Din moment ce avem o Facultate de Jurnalism, mai multe specializări de comunicare, de ce nu am avea și un centru media în care studenții și profesorii de la UB să pregătească și să transmită online emisiuni de radio și televiziune și pentru comunitatea academică, pentru comunitatea locală din București și ulterior chiar pentru un public mai larg? Universitatea de Vest din Timișoara are de câțiva ani un canal de televiziune propriu, noi de ce nu am putea face asta?

Pentru că își promovează valorile și își aplică regulile imparțial, pentru că nu este politizată, obedientă față de instituțiile controlate politic, Universitatea noastră a fost atacată de minerii manipulați politic, a fost uneori atacată public și sancționată de guvernanți prin tăieri de locuri sau alte măsuri represive. Imaginea publică solidă a instituției noastre trebuie apărată și consolidată, iar valorile trebuie cu stoicism menținute în interior și promovate în societate. Nu vom putea funcționa ca instituție bine,în mod sănătos, eficient, decât într-o societate deschisă și de aceea trebuie să apărăm principiile societății deschise!

Universitatea nu trebuie să facă politică, să fie partizană, dar trebuie să formeze resurse pentru o elită politică a României competentă și eficientă. Să ținem ideologiile și partidele politice la porțile universității, dar să ne trimitem absolvenții în instituțiile politice și administrative pentru a reforma România.

***

Pentru cele și cei care ați citit până aici și credeți că este utopic ceea ce propun, vă ofer un argument simplu pentru a vă convinge că, de fapt, viziunea mea este realistă și realizabilă: aproape toate aceste lucruri (cu excepția celor ce țin de resurse/proprietăți ale UB pe care nu le controlează facultățile) se întâmplă deja în Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, facultatea din care fac parte și pe care am condus-o ca decan până în urmă cu trei ani.

În anul 2000, sediul din Schitu Măgureanu 9, clădirea veche, singura clădire a Facultății, arăta jalnic: săli vechi, neîngrijite, chiștoace de țigări aruncate pe jos prin clădire, toalete mizere, o pianină spartă pe holul de la ultimul etaj, rămasă din fosta Casă de cultură; nu existau birouri personale, bufet, bibliotecă, nu aveam nici măcar o cancelarie. Între 2001 și 2002, am renovat clădirea veche, am modernizat sălile și am înființat biblioteca. Între 2002 și 2004, am construit, lângă clădirea renovată, corpul nou cu alte săli de clasă, birouri, bufet, cancelarie, sală de consiliu, laboratoare. Între 2009 și 2013, am construit, în Șoseaua Panduri, o nouă clădire cu săli moderne, laboratoare, sedii pentru centrele de cercetare, bucătărie, bufet, birouri.

Vă invit să vedeți cum arată acum spațiile Facultății de Sociologie și Asistență Socială, să discutați cu studenții și colegii titulari de acolo, care vă vor confirma că au acces la săli și laboratoare moderne, că fiecare angajat are un birou propriu, are dreptul la fonduri din partea Facultății pentru o conferință în străinătate și una în România în fiecare an, că există câte un bufet în ambele clădiri ale Facultății, că noul cămin din Panduri construit pentru facultate (dar împărțit frățește cu restul universității), Gaudeamus, are spații de cazare moderne, că se finanțează activitățile cu studenții (practică de teren, sesiuni de cercetări, concert de Crăciun cu muzică a studenților etc.). La Sociologie, personalul administrativ (supervizat și coordonat de conducere, desigur) face orarul online, statele de funcții și alte activități birocratice pe care, în alte facultăți, le fac profesorii. De ce nu s-ar putea extinde toate aceste experiențe pozitive și altele, de la celelalte facultăți, la nivelul întregii Universități?

De ce nu am introduce proiecte noi și reforme, așa cum s-au introdus și deja au produs schimbări pozitive în câteva domenii: administrarea cercetării (în ICUB), proiectele din cadrul Geoparcului Țara Hațegului, programe de studii cu dublă diplomă precum cel dezvoltat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației împreună cu o universitate din Danemarca, sau masteratul de Philosophy, Politics and Economics de la Facultatea de Filosofie împreună cu cea de Administrație și Afaceri, Școala Doctorală interdisciplinară, Platforma de cercetare de la Facultatea de Biologie, centrele de cercetări dinamice de la Facultatea de Geografie, reforma programelor de masterat de la Facultatea de Fizică, introducerea programele de Resurse umane la Sociologie, a Turismului religios la Facultatea de Teologie Ortodoxă, a specializărilor de informatică și TIC de la Facultatea de Matematică Informatică și multe altele. Eu am lansat câteva inițiative transversale, pentru toate facultățile, de la nivelul Senatului, precum Premiile Senatului, Școala de vară de management academic, Școala de leadership pentru studenți, înființarea Biroului de Statistică ce realizează barometrele de opinie anuale. În fiecare facultate și în fiecare structură se pot face schimbări incrementale benefice pentru oameni și pentru instituție.

Trăim vremuri dificile, iar restricțiile economice și barierele ridicate de clasa politică și administrația guvernamentală par să împiedice Universitatea să investească și să se modernizeze continuu. Dar chiar sub aceste vremuri și în ciuda barierelor politice, când ai un buget anual de 383 de milioane de lei (82.5 milioane de euro) împreună cu oportunități de finanțare din fonduri europene și din alte surse, șansele de reformă sunt semnificative. Finanțarea este slabă, insuficientă pentru o universitate modernă, dar bine chibzuit, bine echilibrat, prioritizat, bugetul poate asigura reforma. Știți că doar cheltuielile cu bunuri și servicii însumează aproape 18% din buget? Pare simplist, dar să ne imaginăm că investim anual 10% din buget pentru dezvoltarea UB. Este o sumă importantă.

Autonomia universitara ne asigură drepturi, avem libertatea de a face Universitatea așa cum ne-o dorim.

Aceasta este viziunea mea, dar aștept observațiile, propunerile și sugestiile voastre de revizuire, de corectare, de completare.

Depinde de noi cum ne (re)construim instituția, nimic nu ne împiedică să facem UB să funcționeze mai bine, să reducem și să eficientizăm birocrația, să promovăm și să respectăm reguli generale, egale pentru toți, impersonale, imparțiale, corecte.

Împreună, cu demnitate și înțelepciune, putem face Universitatea să devină nu doar cea mai prestigioasă, prin trecutul ei, ci și cea mai modernă, eficientă și echitabilă universitate a României, un loc mai plăcut și un stimulent intelectual pentru noi toți, o universitate inovativă și vizionară, un „creuzet” pentru elitele viitoare ale României.

Marian Preda,
Președintele Senatului Universității din București

Formular de feedback